Tradiţii şi obiceiuri

Tradiţii şi obiceiuri - Măşti tradiţionale

 

 

Meşteşugul măştilor este o îndeletnicire care a fost, este şi trebuie sa dăinuie. Însuşirea şi practicarea acestui meşteşug poate fi un motiv de mândrie şi respect al continuării tradiţiilor, obiceiurilor şi ritualurilor tradiţionale de sărbători.

 

Scurt Istoric

 

Măştile sunt un subiect de sociologie şi psihologie colectivă, de istoria şi filozofia culturii. Destinate petrecerii unor pături sociale prospere, travestiurile şi măştile populare, încărcate cu semnificaţii din ce în ce mai vagi, au rămas ca un soi de martori arheologici ai mentalităţilor trecute. Unele din cele mai interesante urme, prin varietatea şi expresivitatea lor, se află în România raspândite în toate provinciile istorice: Moldova, Transilvania, Oltenia, Muntenia, Dobrogea.

 

tradmasc01Personaje din mitologia populară şi din folclor sunt prezentate şi ele în această lume fantastică ce se dezlănţuie cu tăria unui ritual la anumite date ale anului, în miezul iernii de Crăciun şi Anul Nou, în preajma solstiţiului de vară, de Rusalii, sau cu prilejul unor evenimente memorabile din devenirea individului şi a colectivităţii, cum ar fi nunta şi moartea.

În zona Neamţ, obiceiurile de iarnă s-au păstrat nealterate până în zilele noastre. În perioada 25 decembrie - 7 ianuarie, în fiecare an pe uliţele satelor este o atmosfera specială de mare sărbătoare creştinească (Naşterea Domnului) şi înnoirea timpului calendaristic. În această perioadă există o multitudine de obiceiuri şi credinţe care marchează trecerea dintre ani, îmtâmpinarea noului an fiind însoţită de ritualuri uneori moştenite din păgânism. În categoria celor din urmă intră şi carnavalul cu cetele de mascaţi. În prezent, aceste jocuri cu mascaţi constituie doar prilej de petrecere populară, de bucurie în zile de sărbătoare specială, fără a se mai cunoaşte simbolistica acestor manifestări şi a măştilor.

 

tradmasc02Măştile din zona Neamţ îmbracă o diversitate uluitoare de forme, creând prin efectul lor o lume fantastică, de un pitoresc aparte, în care, prin expresivitatea măştilor, atât cele antropomorfe (moş, babă, ursar căldărar, cucoană, jidan ş.a.), cât şi cele zoomorfe (ţap, capră, berbec, urs ş.a.), se ia atitudine împotriva relelor întânite în comunitatea respectivă: răutate, zgârcenie, lene, beţie etc., măştile pferind posibilitatea de a spune pe şleau adevăruri care, altfel, nu ar putea fi rostite.

Măiestria cu care sunt măştile din zona Neamţ, justifică existenţa unui adevarat meşteşug, ce presupune calităţi deosebite pentru cel care îl pracică: imaginaţie, talent, îmdemânare şi un deosebit simţ al umorului.

 

Creatorii de măşti din zona Neamţ s-au dovedit a fi buni cunoscători ai obiceiurilor şi tradiţiilor locului, reuşind ca prin măştile create să întregească atmosfera specifică sărbătorilor de iarnă. Cunoaşterea şi cercetarea meşteşugului confecţionării măştilor înseamnă de fapt pătrunderea în spiritualitatea satului românesc tradiţional, având în vedere încărcatura simbolică avută altădată de aceste piese, legate de anumite ritualuri, astăzi simple obiecte de recuzită şi amuzament în sărbătorile de iarnă din zona Neamţ.

 

Materiale şi tehnici de lucru

 

Măştile din zona Neamţ sunt confecţionate din materiale diferite, cum ar fi: piele şi blană de animale, ţesături de pânză sau postav gros, lemn cioplit, coajă de tei, de mesteacăn, de brad. În compunerea lor intră de asemenea bucăţi de metal sub formă de plăci sau cercuri, sfoară groasă colorată, pene de păsări, câlţi de cânepă, păr de cal sau porc, carton colorat, mărgele, nasturi, bucăţi de sticlă, bobe de fasole, coarne de animal, oglinzi etc. Deseori în construcţia măştilor se folosesc resturi de obiecte altădată utile: doage de cofe, funduri de putini.

 

Măştile la ele acasă

Nicolae Popa Târpeşti Dacă ne referim la localităţile cercetate: Pipirig, Timişeşti, Vânători, Boboieşti, Lunca, Târpeşti, Ghindăoani, Brusturi se constată că există doar în două localităţi creatori de măşti cunoscuţi în ţară şi nu numai.

Astfel la Târpeşti, creatorul popular Nicolae Popa continuă, şi la respectabila vârstă de 90 ani, alături de soţia sa Elena, să confecţioneze măşti variate (drac, cucoană, moş, babă, beţiv, zgârcit etc.), dovedind de fiecare dată o imaginaţie bogată, talent şi îndemânare deosebită în sugerarea defectelor umane.

 

 

albu_ionLa Timişeşti Ioan Albu practică acest meşteşug de la vârsta de 14 ani, meşteşug învăţat de la unchiul său în urmă cu 61 ani. Măştile lui Ioan Albu (moş, babă, ţigan, beţiv), precum şi mascoidele (urşi, capre) dovedesc ingeniozitatea acestui creator, simţul ironic pronunţat, împotriva aspectelor negative din viaţa satului, încercând în felul acesta să ia o atitudine critică prin expresivitatea artistică a măştilor sale.

 

mascati_1 mascati_2 mascati_3

 

 

Online

Avem 23 vizitatori și niciun membru online

Back to Top